Pandemia de COVID-19 a fost un semnal de alarmă pentru guverne, companii și investitori, dar și o ocazie de a rămâne cu niște lecții învățate pe care să le putem aplica în mai multe situații, inclusiv pentru sustenabilitate, transmite Innova Project Consulting. Având în vedere că trăim într-o lume din ce în ce mai interconectată și complexă, una dintre aceste lecții este în mod evident, necesitatea guvernelor și a companiilor de a-și intensifica acțiunile pentru a atenua alte riscuri majore – cum ar fi schimbările climatice, alte pandemii sau turbulențe sociale, inclusiv războaie.
Dacă e să ne referim la schimbările climatice, este foarte posibil ca modelele macroeconomice de astăzi să nu poată prezice cu exactitate impactul economic și financiar al acestora, dar știința climatică cere acum acțiuni pentru atenuarea și adaptarea la schimbările climatice. Raportul publicat anul acesta de Grupul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC) privind impactul pe care îl are criza climatică asupra planetei arată că situația s-a inrăutațit de la ultima evaluare din 2014, înregistrând în perioada 2013-2021 cei mai călduroși ani din istorie.
De aceea, agilitatea de care au dat dovadă majoritatea companiilor în timpul pandemiei prin rapiditatea cu care majoritatea și-au adaptat modele operaționale, trebuie repetată întrucât o viteză similară trebui utilizată acum și pentru acțiunile climatice.
Pentru a susține acest proces, la nivel european s-au pregătit mai multe acte normative importante, care vor conduce la o transformare a modului în care se vor gestiona afacerile și care vor acorda un rol semnificativ companiilor, dar și sectorului financiar în lupta împotriva schimbărilor climatice.
Noua Directivă CSRD (privind raportarea corporativă de sustenabilitate) care se va aplica în curând, aduce mai multe elemente de noutate privind informațiile de sustenabilitate. Pe lângă obligativitatea utilizării pentru prima dată în procesul de raportare a unor standarde unice europene, companiile vor trebui să comunice cu privire la planurile pe care le au pentru a se asigura că modelul și strategia lor de afaceri sunt compatibile cu tranziția către o economie durabilă și cu obiectivele de limitare a încălzirii globale la 1,5 °C în conformitate cu Acordul de la Paris și de atingere a neutralității climatice până în 2050 conform Pactului Ecologic European.
Însă, pentru a se putea conforma acestei obligații, companiile vor fi nevoite să-și identifice impactul asupra mediului și asupra oamenilor, să înțeleagă care sunt și cum le pot afecta perfomanța și dezvoltarea riscurile de sustenabilitate, inclusiv cele climatice, să-și stabilească obiective și ținte de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră bazate pe știință, iar în realizarea strategiei de dezvoltare să țină cont de mai multe scenarii de temperatură
Mihaela Croitoru, Founder & Managing Partner la INNOVA Project Consulting
Prin urmare va fi extrem de important procesul de due diligence pe care o companie îl va desfășura, conform prevederilor Directivei CSRD, la nivelul întregului lanț valoric pentru a putea identifica, urmări, preveni, atenua, remedia și, acolo unde se poate, opri principalele efecte negative reale și potențiale legate de activitățile lor.
Recent, EFRAG, organismul mandat de Comisia Europeană pentru realizarea standardelor europene de raportare a sustenabilității a publicat spre consultare prima versiune a acestor standarde.
Recomand tuturor companiilor să analizeze aceste propuneri de standarde, în special cel pentru partea de guvernanță, întrucât va fi mult mai clar ce obligații vor trebui să respecte în ceea ce privește sustenabilitatea atât la nivelul consiliilor de administrație, cât și la nivel de execuție. Se prefigurează din în ce în ce mai clar nevoia înființării de comitete cu atribuții în zona de sustenabilitate, necesitatea de expertiză și competențe specifice la nivelul consiliilor de administrație, structuri de management specializate care sa asigure implementarea strategiilor de sustenabilitate si a proceselor de raportare și, de ce nu, inclusiv poziția de Chief Sustainability Officer sau de Director de Sustenabilitate
Mihaela Croitoru, Founder & Managing Partner la INNOVA Project Consulting
Informațiile de ESG sunt și în atenția investitorilor, deoarece aceștia recunosc că problemele de mediu și sociale reprezintă unele dintre cele mai dificile provocări ale deceniului, cu precădere riscul climatic. Potențialele pierderi de infrastructură și proprietăți din cauza schimbărilor climatice afectează deja sustenabilitatea financiară pe termen lung a organizațiilor. Din acest motiv, și la noi în țară, investitorii vor solicita companiilor în care investesc informații despre modul în care acestea se pregătesc, precum și despre capacitatea companiilor de a prognoza și de a răspunde la o varietate de amenințări climatice.
Totoadată, informațiile care vor fi dezvăluite de companii în conformitate cu articolul 8 din Regulamentul (UE) 2020/852 privind taxonomia de mediu (un alt act normativ recent privind sustenabilitatea), cu privire la valoarea Capex sau Opex asociată cu activitățile aliniate taxonomiei vor ajuta direcționarea fluxurilor de capital către acele companii responsabile și ar putea sprijini planurile de tranziție ale companiilor care necesită investiții în procesul de tranziție.
Articol preluat de la Finanical Intelligence
0 Comments