Ce este raportare non-financiara

Raportarea non-financiară, cunoscută și ca raportarea de sustenabilitate, este modalitatea prin care o companie sau o organizație publică informații privind impacturile și performanțele de mediu, sociale și economice aferente activităților sale curente. De asemenea, un raport non-financiar și de sustenabilitate prezintă și valorile companiei/organizației precum și modelul său de afaceri în timp ce demonstrează legătura dintre strategia sa și angajamentul său pentru o economie locală dar și globală durabilă.

În România, elaborarea Raportului non-financiar este reglementată de Ordinul MFP nr. 1938/2016 care transpune Directiva UE 95/2014 și Ordinul MFP nr. 3456/2018. Astfel, începând din anul 2018, entitățile care depășesc un număr mediu de 500 de salariați sunt obligate să întocmească un Raport Non-financiar, aferent exercițiului financiar anterior.

Obligația legală de pregătire a Raportului non-financiar nu înseamnă limitarea raportării non-financiare și de sustenabilitate doar la un anumit tip de organizații. Raportul Non-Financiar aduce beneficii atât pe termen scurt, cât și pe termen lung pentru orice companie/organizație, indiferent că are 100 de salariați sau 2000. În același timp, pentru entitățile relevante, raportarea non-financiară și de sustenabilitate nu trebuie percepută ca o nouă povară de conformare legală ci ca un instrument care facilitează dezvoltarea unui model responsabil de afaceri.

Într-adevăr, raportarea non-financiară și de sustenabilitate presupune și o serie de provocări dar acestea pot fi transformate în oportunități care vor contribui la integrarea conceptelor de dezvoltare durabilă în practicile și strategiile de afaceri acelor companii/organizații care vor opta să elaboreze acest tip de document.

Un proces eficient de raportare non-financiară și de sustenabilitate va aduce beneficii atât pentru compania/organizația care raportează cât și în sfera exterioară acesteia. Fără a fi o listă exhaustivă, menționăm în continuare beneficiile raportării non-financiare, pe baza clasificării realizată de Global Reporting Initiative, organizația internațională care a elaborat GRI Standards, cel mai utilizat cadru de raportare de sustenabilitate:

  • Monitorizarea și evaluarea performanței de sustenabilitate precum și identificarea zonelor care necesită îmbunătățiri.
  • O înțelegere mai bună a impactului, riscurilor și oportunităților care va contribui la optimizarea proceselor, reducerea costurilor, îmbunătățirea productivității precum și la structurarea strategiei și politicii de management.
  • Evidențierea legăturii dintre performanța financiară și non-financiară astfel încât să poată fi prioritizate planurile de afaceri pe termen lung.
  • Compararea performanței la nivel intern dar și între organizații și sectoare de activitate.
  • Motivarea angajaților generată de performanțele bune și reputația bună ale companiei.
  • Evitarea implicării în scandaluri publice din cauza producerii unor pagube de mediu, sociale sau a unor eșecuri de guvernanță.
  • Îmbunătățirea reputației și încrederii în brand, perceptibilă în special după primele rapoarte, dar acest beneficiu este puternic dependent de echilibrul și onestitatea raportării.
  • Sporirea competitivității și atragerea de surse noi de capital deoarece potențialii investitori au acces la mai multe informații relevante decât cele legal prevăzute.
  • Accesul facil la informațiile privind toate aspectele de mediu, personal, drepturile omului sau măsurile pentru combaterea corupției atât pentru persoanele care fac parte din organizație cât și pentru cele din exterior (clienți, furnizori, investitori, comunitatea locală, societatea civilă, etc.).
  • Creșterea vizibilității companiei în comunitate și asupra inițiativelor de responsabilitate socială desfășurate.

Așadar, pentru companii din domenii de activitate recunoscute a fi poluatoare este important să dea dovadă de transparență cu privire la eforturile și investițiile pe care le fac pentru a contracara impactul asupra mediului înconjurător. În mod similar, o companie a cărei reputație a avut de suferit, va utiliza raportul non-financiar sau de sustenabilitate pentru a comunica acele aspecte relevante economice, sociale și de mediu, astfel încât societatea să își recapete încrederea în brand. Totodată, o companie aflată la început de drum în afaceri va decide să raporteze performanțele de sustenabilitate pentru a-și îmbunătăți vizibilitatea pe piață, pentru a-și dezvolta portofoliul de clienți și pentru a consolida relația cu comunitatea.

Share this...
Share on Facebook
Facebook
Share on LinkedIn
Linkedin

0 Comments

Leave your comment